Pixel

Primăria Gorgota
Județul Prahova

Str.Principala, Nr.70, Sat Gorgota
Telefon:0244.474.511
Fax:0244.474.511

Despre noi

Informații de interes public

Date de contact

112
Obligațiile părinților

Prezentarea localității

★Localizare
LocalizareComuna Gorgota este situată la limita de sud a județului Prahova, la aproximativ 22 de kilometri de Ploiești.

Comuna Gorgota are în componență cinci sate: Gorgota, Potigrafu, Poenarii Apostoli, Crivina și Fânari. La Nord se învecinează cu comuna Puchenii Mari, la Est cu Balta Doamnei, la Nord-Vest cu Tinosu, la Vest și Sud-Vest cu Poenarii Burchi, iar la Sud cu Județul Ilfov.

Teritoriul comunei Gorgota, aflat la intersecția paralelei 44 și 45 de minute latitudine nordică cu meridianul 26 și 7 minute longitudine estică, este situat pe partea dreaptă a râului Prahova și este străbătut de pârul Cricov, afluent al râului ce a stat cândva la baza denumirii județului nostru.

Teritoriul administrativ al comunei Gorgota este de 3250,09 ha.

Comuna Gorgota are o altitudine ce variază între 66-80m.

Amplasarea sa pe șoseaua națională nr. 1 (DN 1), a favorizat, prin legături facile cu regiunea înconjurătoare o dezvoltare complexă și destul de rapidă.
★Condițiile naturale și de mediu
LuncaTeritoriul comunei Gorgota aprține Câmpiei Române și este încadrată în subunitatea denumită Câmpia Ploieștilor, permetrul comunal fiind stabilit între râurile Prahova și Ialomița, primul dintre râurile amintite curge pe 12 km in vecinătatea comunei, iar cel de-al doilea, mărginește localitatea la sud pe o lungime de peste 3 km.

Suprafața este în general plană, prezentând frecvente crovuri, microdepresiuni. Se delimitează trei unități geomorfologice:

Lunca Râului Prahova, dezvoltată la nord de limita satelor Poenarii Apostoli, Crivina, Gorgota și Potigrafu, cu un contur foarte sinuos, urmărind meandrele pe care le face râul, în cadrul ei dezvoltându-se numeroase microterase aluvionale, care, adesea, sunt constituite din depuneri diferite textural;

Lunca Râului Ialomița, dezvoltată în sudul teritoriului, având și ea un contur sinuos și o lățime între 100-500 m. La fel ca și lunca Prahovei, este formată din mai multe terase aluviale, în cadrul cărora există o diferențiere texturală a materialului aluvionar

Câmpia Înaltă, care este cuprinsă între cele două lunci, are o suprafață în general plana, cu altitudini variind între 112-117 m, la nord și 106-108 m, spre sud și sud-vest.

Teritoriul aparține Câmpiei Române: partea nordică corespunde câmpiei piemontane - Câmpia Ploieștilor, partea sudică și central estică se suprapune Câmpiei Titu - Potlogi. Relieful prezintă o înclinare vest - est. Morfologia versanților din cuprinsul reliefului comunei este simplă. În lungul câmpului și al luncii, unghiul de înclinare nu trece de 3 grade în timp ce pe versant ajunge la 9 grade.
★Hidrografie și hidrologie
RâuTeritoriul comunei Gorgota aprține Câmpiei Române și este încadrată în subunitatea denumită Câmpia Ploieștilor, permetrul comunal fiind stabilit între râurile Prahova și Ialomița, primul dintre râurile amintite curge pe 12 km in vecinătatea comunei, iar cel de-al doilea, mărginește localitatea la sud pe o lungime de peste 3 km.

Suprafața este în general plană, prezentând frecvente crovuri, microdepresiuni. Se delimitează trei unități geomorfologice:

Lunca Râului Prahova, dezvoltată la nord de limita satelor Poenarii Apostoli, Crivina, Gorgota și Potigrafu, cu un contur foarte sinuos, urmărind meandrele pe care le face râul, în cadrul ei dezvoltându-se numeroase microterase aluvionale, care, adesea, sunt constituite din depuneri diferite textural;

Lunca Râului Ialomița, dezvoltată în sudul teritoriului, având și ea un contur sinuos și o lățime între 100-500 m. La fel ca și lunca Prahovei, este formată din mai multe terase aluviale, în cadrul cărora există o diferențiere texturală a materialului aluvionar

Câmpia Înaltă, care este cuprinsă între cele două lunci, are o suprafață în general plana, cu altitudini variind între 112-117 m, la nord și 106-108 m, spre sud și sud-vest.

Teritoriul aparține Câmpiei Române: partea nordică corespunde câmpiei piemontane - Câmpia Ploieștilor, partea sudică și central estică se suprapune Câmpiei Titu - Potlogi. Relieful prezintă o înclinare vest - est. Morfologia versanților din cuprinsul reliefului comunei este simplă. În lungul câmpului și al luncii, unghiul de înclinare nu trece de 3 grade în timp ce pe versant ajunge la 9 grade.
★Condițiile naturale și de mediu
BaltaRețeaua hidrografică aparține bazinului râului Ialomița, care limitează la sud teritoriul și râul Prahova, afluent ala acestuia. Datorită faptului ca ambele râuri mârginesc la sud, respectiv la nord teritoriul, drenarea zonei se face direct de aceste râuri. În interiorul teritoriului comunei, cursul de apă al Cricovului Sec nu are un caracter permanent, el fiind adesea înrerupt, formând un lanț întreg de bălți.

Adâncimea apelor pedofreatice este foarte varaită, strâns legată de relief. În luncile râurilor, apa freatică se găsește între 1 și 6 m și are un conținut normal de săruri. În câmpia înaltă, pânza freatică se află la o adâncime de 5-10 m, însă, în apropierea zonelor depresionare adâncimea devine mult mai mica, între 3-5 m. Aceste zone depresionare, în funcție de întinderea lor, formează adevărate văi, ce colectează o parte din apele provenite din precipitații, ape ce sunt deversate apoi în zonele depresionare mai largi, care au un aspect de lacuri(Lacul Anei, Lacul lui Ghiță, Lacul de la Crucea de Piatră)

Balta Fânari se întinde pe o suprafață de 36,52 ha, fiind concesionată către SC Cauplast SRL și este amenajată ca lac de pescuit.
★Condiții climatice
MeteoIndicatorii climatici ce caracterizează zona comunei Gorgota sunt cei furnizați de Stația Meteorologică Ploiești și punctul pluviometric Puchenii Mari. Condițiile climatice sunt caracteristice zonei de tranziție de la clima de câmpie la cea specifică zonei dealurilor subcarpatice.

Temperatura medie anuală este de 10.6 grade C-cu ierni în general reci, cu temperaturi minime deosebite de minus 30 grade C, în luna ianuarie șî minus 28.6 grade C, în luna februarie. Verile sunt călduroase, cu temperaturi maxime absolute de plus 39.4 grade C.

Umiditatea relativă a aerului este de 71 la sută(media anuală). Regimul eolian este caracterizat de vânturile predominante din direcțiile N-E, E și N.
★Vegetația
PadureDin punct de vedere floristic, teritoriul se încadrează în zona de silvostepă. în pădurile mari și bine închegate se întâlnesc specii de stejar, ulm, tei și frasin.

În pădurile de luncă se întâlnesc specii de ulm, tei, anin, sânger, corn, și salcie.

Ca arbuști, menționăm specii de măceș, porumbar, păduce și cătină. Pe terenurile cultivate se întâlnesc buruieni ca:pirul gros, molarul, costreiul, pălămida, volbura.

Plantele cultivate specifice zonei sunt: cereale de toamnă, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, lucerna și legumele.

Pomii fructiferi se întâlnesc numai în vatra satului:meri, peri, cireși, gutui, vișini.

În cadrul vegetației ierboase care se întâlnește în pădure se numară: ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scila bigfolia), rodul pământului (Arum maculatum), brebenelul (Corydalis cava, corydalis solida), frăguliâa (adoxa moschatelina), untișorul (ficaria verna), care îmbogățește și mai mult tabloul oferit de natură. În a doua jumătate a lunii martie și începutul lui aprilie înflorește urzica moartă (lamium purpurem) și vinarița (asperla odorata) cu 7-9 frunze dispuse în verticil.
★Vegetația acvatică
Carex vulpinaApare frecvent rogozul (Carex pseudocyperus, Carex scutiformis, Carex vulpina), pipirigul (Scipus lacustris), papura (Typha latifolia) și, mai ales, trestia.

În apă apar lintița, mătasea broaștei (Spiogyra) și brădiș (Myriophlium). În apropierea malurilor, pe luncile apei, se întâlnesc plante fixate în malul de pe fundul apelor ca :nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (nuphar lutem), ciulinul de baltă (tropa nataus), broscăriță (Potamogeton fluitans).
★Fauna
Câmpia, ca principală formă de relief a comunei Gorgota, reprezintă un mediu de viață uniform.

De aceea, în câmpul propriu-zis trăiesc destul de puține păsări (prin pomi sau tufișuri care rămân pe alocuri).
PăsăriCele mai cunoscute păsări din zona analizată sunt: vrabia, rândunica migratoare, cioara, stăncuța, prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), care-și face cuib printre ierburi și tufișuri, graurul (Sturnus vulgaris) asociat în stoluri mari, ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra). Păsările răpitoare sunt reprezentate de eretele alb, șorecarul mare (Butec rufinus), uliul. Mamiferele caracteristice rămân rozătoarele.

Cele mai răspândite sunt: popândaul (Citelus citelus) si hârciogul (Cricetus cricetus), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive.

Alte rozatoare: șoarecele de câmp (Microtus arvalis), orbetele sau cățelul pământului (Splax lucodon), șobolanul de camp (Apodemus agrarus), iepurele de camp (Lepus europalus). Fauna zonei cuprinde și numeroase specii de insecte: lăcustele (Tettigonia viridissima), cosașii, greierii grași (Bradyperus montadomi) și călugărița (Mantia religiosa).

Dintre coleoptere, caracteristici sunt speciile de scarabei (Scarabaeus afinis), care-și depun ouale în sfere mici de balegar, care ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite.

BroascăBatracienii sunt reprezentați prin broasca râioasă verde (Bufo viridis), iar bacertinienii prin șopârla cu picioarele scurte (Ablepharus kitaibeli). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat întâlnit pe lângă casa omului.
În pădurile din zona silvostepei, pe lângă diversitatea și numărul mare de specii de plante, trăiesc și o mulțime de specii de animale dintre care mai frecvente sunt cele din grupul nevertebratelor.

Dintre acestea, se întâlnesc melci, păienjeni, gândaci, fluturi, albine etc.

Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatia), pe care îl vedem când plouă alunecând pe solul și frunzișul umed.

Dintre coleoptere (gândaci) cel mai interesant dintre cei ce se întâlnesc în zonă este rădașca (Lucarus cervus).

Lepidopterele (fluturii) sunt reprezentați prin omida stejarului (Lzmantria dispar) și fluturele de arțar (Cossus cossus).

Foarte bogată este fauna măruntă a frunzarului, formată din râme, miriapode, viespi, păianjeni. Dintre vertebrate, în pădurea din zonă apar batracieni, reptile, păsări și mamifere.

Un batracian des întâlnit pe sistemul foliar al arborilor și arbuștilor este brotăcelul (Hila arborea).

Dintre reptile amintim: șarpele orb (Agnius fragilis), gușterul (Lacerata viridis), șerpii neveninoși- șarpele de casă (Natrix natrix) și șarpele de pădure (Coronella austrica).

Din lumea păsărilor, caracteristice zonei studiate sunt: privighetoarea (Luscina luscina), pițigoiul (Parus lubrubia), ciocănitoarea (Dendrocopas medius), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), pupăza (Upupa epops), fazanul (Phsianus colchicus).

Mamiferele cele mai cunoscute sunt: iepurele, ariciul, bursucul, vulpea, veverița, căprioara, căpriorul, mistrețul.
★Fauna de acvatică
Fauna acvaticăPrimul loc îl ocupă fauna piscicolă, alcătuită din diferite specii de apă dulce: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brana), roșioara (Scardilius erythrophtalamus), linul (tinca tinca) etc.

Amfibienii sunt nelipsiți: broaștele de lac (Rana suculenta si Rana ridibuna), ca și buhaii de baltă (Bombina bombina). În apele stătătoare insectele sunt foarte abundente.

Domină muștele de baltă (Stratiomis Ephydra), țânțari (Chironomus Aedea) efemeroptere și libelule (Libelulla, Cordulia).

Din blogul Primăriei

Anunțuri

Dispozițiile primarului

Declarații de căsătorie

Hotărârile Consiliului Local

Ultimele informații adăugate

2018